Poiana Brașov este cel mai dezvoltat domeniu schiabil din România

Poiana Brașov este cel mai dezvoltat domeniu schiabil din România

Poiana aşa cum o ştim azi este rezultatul a peste un secol de tradiţie schioristică: de la sași la comuniști la contemporani, fiecare generație a trasat pe Postăvaru poteci și pârtii, rezultatul fiind un domeniu matur şi cât de complet şi de modern am reuşit să realizăm aici în România.

 

Aflat la o aruncătură de băț de Brașov, Masivul Postăvaru – sau Schuler, cum era numit atunci – a fost destinație de excursii pentru sașii din Kronstadt-Brașov, văzând prima cabană și primele urme de schiuri la sfârșitul anilor 1800. În 1950, odată cu denumirea „Poiana Stalin”, stațiunea a primit și primul teleferic și primul teleschi. Cele mai recente modernizări ale domeniului schiabil au avut loc între 2005 și 2011, prin montarea de instalații pe cablu rapide, lărgirea pârtiilor existente, deschiderea de noi variante și instalarea unui amplu sistem de zăpadă artificială. Domeniul se întinde acum pe 24 de kilometri de pârtii și circa 800 de metri diferență de nivel. Ai la dispoziție două telecabine, o telegondolă, două telescaune noi și câteva teleschiuri, toate pe un singur ski-pass.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pârtiile de pe Postăvaru se împletesc continuu, așa că la fiecare coborâre ai cel puțin trei posibilități de a schimba pârtia. Asta poate fi fain, dar și un pic derutant, așa că pentru început e bine să ai harta domeniului la îndemână. Majoritatea schiorilor urcă cu telegondola Postăvarul de la bază până sub vârful Cristianul Mare, telecabinele Capra Neagră și Kanzel fiind folosite mai mult în vârfurile de sezon. Totuși, într-o zi frumoasă merită o urcare cu telecabina – mai ales cu Capra Neagră – pentru panoramele frumoase care se deschid din creasta Postăvarului spre munții Bucegi, Piatra Craiului și podișul Transilvaniei. Telescaunul Ruia este o soluție bună pentru a rămâne la altitudine în zilele călduroase sau cu zăpadă puțină, iar telescaunul Lupului este un refugiu pentru zilele aglomerate, acesta fiind cel mai puțin aglomerat colțișor de domeniu.

 

Singura pârtie albastră care coboară din vârf se numește – ușor neintuitiv – Drumul Roșu, șerpuind cale de 4 kilometri spre stațiune. Este ușurică, însă tinde să fie cea mai aglomerată pârtie de pe domeniu, putând reprezenta o provocare în vârfurile de sezon, mai ales în zonele înguste din partea superioară. Cei care vor să se inițieze în schi sau snowboard au la dispoziție două pârtii-școală la baza domeniului – Bradului și Stadion.

 

Restul pârtiilor din Poiana sunt o colecție de „roșii” și „negre” variate, domeniul fiind conturat de Sulinar în partea dreaptă și de Lupului în partea stângă; pe mijloc coboară hotărât combinația de „negre” Ruia și Subteleferic, iar între toate acestea există numeroase conexiuni și variante, semnalizate mai mult sau mai puțin precis de indicatoare.

 

Sulinar este „roșie” cursivă de 2,5 kilometri, cu variante spre Drumul Roșu și spre Ruia; atenție în partea de jos, unde o variantă te duce spre pârtia Bradul, de unde, dacă nu funcționează telecabina Capra Neagră, trebuie să parcurgi câteva sute de metri pe jos ca să revii la gondolă.

„Neagra” Ruia coboară hotărât pe mijlocul domeniului, cu panorame frumoase spre podișul Transilvaniei. Atenție la intersecția cu Drumul Roșu – trebuie să fii atent atât la schiorii care traversează perpendicular, cât și la denivelarea și ruperea de pantă aferente. După platoul din dreptul lacului de acumulare poți să continui pe neagra „Subteleferic”, care îți dă serios de lucru până la bază.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lupului este o pârtie neagră frumoasă, cu numeroase variante; calificativul de „neagră” se aplică cu adevărat doar mai jos de cabana Postăvaru, unde ai una dintre cele mai provocatoare porțiuni de pârtie din România – „S-ul Mare”. „Lupul” se îmblânzește apoi din nou spre bază, unde redevine o roșie cursivă, având variante de retragere spre gondolă sau de urcare cu telescaunul cu același nume.

Tot la capitolul pârtii negre negre, pe hartă apare sus în creastă micuța și frumoasa Kanzel, pe care însă nu am prins-o niciodată deschisă în ultimii ani, fiind întreținute doar variantele „roșii” care coboară spre vârful telegondolei.

 

O altă parte a farmecului acestui domeniu o constituie apres-ski-urile, dintre care cel mai cunoscut este la cabana Postăvaru-Julius Romer; cea mai veche aripă a sa a fost construită de sașii din clubul montan SKV acum mai bine de 100 de ani, iar extinderile succesive și popularitatea în creștere nu au reușit să-i răpească farmecul. De pe terasa largă se deschide o panoramă largă spre Bucegi – Piatra Craiului și e păcat să treci pe acolo fără să încerci cozonacul cu biscuiți specialitatea casei, alături de un ceai cu rom. La baza pârtiilor te așteaptă alte câteva apres ski-uri, fiecare cu ritmul și specificul său.

 

După schi, ai la dispoziție toate facilitățile unei stațiuni montane cu pretenții; pe lângă hotelurile și restaurantele de trei și patru stele, ai patinoar, terenuri de tenis, piscine și spa-uri. Poiana a scăpat în mare parte de dezvoltarea haotică ce a compromis estetic și funcțional multe stațiuni din România, menținându-și în mare parte caracterul cochet. Tot aici ar fi de menționat și parcarea supraetajată inaugurată recent la intrarea în stațiune dinspre Brașov, de unde turiștii sunt transferați gratuit cu autobuzul la pârtii în vârfurile de sezon, când locurile de parcare din stațiune sunt insuficiente. În plus, între Brașov și Poiană circulă la fiecare 20-30 de minute autobuzul 20, care te lasă la baza pârtiei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Skipass-ul oferă foarte multe variante de tarifare – la urcare, la oră, la 4 ore, la perioada din zi, la număr de zile – astfel încât poți să-ți alegi varianta potrivită pentru abilitățile tale și starea domeniului.

 

La Poiana vei găsi cel mai bine dezvoltat domeniu de schi din România, și asta nu e un secret pentru nimeni; mai ales dacă ajungi acolo în afara vârfurilor de sezon, s-ar putea să ai pentru un moment senzația că ai găsit o scurtătură spre Alpi.

 

AICI puteți găsi o destinație de schi dedicată familiei

 

 

Iancu Verdeș

Lasă un comentariu

Snowfest
Scoala Romana de Ski
dannyungurracing
sacalatorim.ro.
© 2019 SKIPASS Magazine